Edward & Bella

Ca toţi ceilalţi vampiri care apar în roman, Edward e descris de către Bella ca fiind incredibil de frumos, ea comparându-l adesea cu Adonis. Pielea lui e „ca marmura” - foarte albă, rece ca gheaţa, şi străluceşte în lumina soarelui. Ea îi descrie trăsăturile feţei drept perfecte. Părul lui reţine nuanţa de bronz pe care a moştenit-o în viaţa umană de la mama sa biologică. Ochii săi, verzi în viaţa umană, sunt descrişi de către Bella drept aurii. Dacă petrece prea mult timp fără să bea sânge, înfăţişarea i se schimbă: culoarea ochilor i se întunecă, apropiindu-se de negru, şi sub ochi îi apar cearcăne purpurii.
Edward este fermecător, politicos, hotărât, şi foarte încăpăţânat. E foarte protector faţă de Bella, punând siguranţa, umanitatea şi binele ei mai presus de orice. Adesea, el are o tendinţă de a analiza prea mult situaţia şi de a exagera în reacţii, mai ales în situaţii când siguranţa Bellei e pusă în pericol. Foloseşte uneori cuvinte de la începutul secolului 20, perioada când şi-a trăit viaţa umană, şi poate fi foarte romantic. Edward se percepe drept un monstru, şi după ce se îndrăgosteşte de Bella, îşi doreşte cu disperare să fi fost om şi nu vampir.
Ca toţi vampirii din Amurg, Edward posedă o frumuseţe, o forţă, o viteză şi o agilitate ieşite din comun. Nu are nevoie să respire, dar o face totuşi, parte din instinct şi parte pentru că îl ajută să miroasă mediul înconjurător. Nu poate digera mâncarea (compară la un moment dat atractivitatea mâncării pentru el cu atractivitatea mâncatului noroiului pentru un om). De asemenea, nu poate dormi.
În afară de aceste trăsături care sunt comune tuturor vampirilor, Edward posedă abilităţi speciale: este cel mai rapid dintre ai lui, şi e capabil să citească gândurile altora (o posibilă extensie a capacităţii de empatie de care dădea dovadă în viaţa umană), singura excepţie de la regulă fiind Bella.
Edward cântă excepţional la pian şi este un fan al muzicii clasice. În romanul Amurg, el îi mărturiseşte Bellei că îi place muzica din anii '50 mai mult decât cea din anii '60, că îi displace muzica din anii '70, şi caracterizează muzica din anii '80 drept „tolerabilă”.
Un hobby al lui (şi al fraţilor săi de altfel) este colecţionarea de maşini, el posedând un Volvo C30 şi un Aston Martin V12 Vanquish.

În romane, Bella e descrisă ca având părul închis la culoare, ochii căprui, pielea foarte albă şi faţa în formă de inimă. O descriere mai detaliată nu este oferită nicăieri, întrucât Meyer şi-a dorit să lase libertate de interpretare cititorilor săi. Ea a oferit pe website-ul său o descriere a felului în care arată Bella din punctul ei de vedere.
Ca semn particular, Bella are pe mâna de care a muşcat-o James un semn pal, cu câteva grade mai rece decât restul corpului ei, şi care străluceşte în lumina soarelui precum pielea unui vampir.
După transformare, ea devine foarte frumoasă, pielea ei se albeşte şi mai mult, părul ei se întunecă la culoare, şi buzele capătă o formă mai plină.
Bella e o persoană înţelegătoare, plină de compasiune, matură pentru vârsta ei, cu un simţ al umorului dezvoltat, încăpăţânată şi împiedicată. Nu are talent în a minţi, dar cu toate astea izbuteşte să se descurce bine în această direcţie în mai multe rânduri. Mirosul sângelui îi face rău, fapt care explică în parte de ce, ca vampir nou-născut, ea e capabilă să îşi controleze nevoia de sânge mai bine decât alţi vampiri.
După transformare, Bella capătă o viziune mai clară asupra lumii. Capacitatea minţii ei din timpul vieţii umane de a respinge abilităţile speciale ale anumitor vampiri (printre care şi pe aceea a lui Edward de a citi gândurile) evoluează acum, permiţându-i să îi protejeze şi pe cei din jurul ei în acelaşi mod. Vechea ei stângăcie se face uitată, şi mişcările ei împrumută o graţie cu totul deosebită, chiar şi pentru un vampir, după cum spune chiar Edward la un moment dat.